Ahoy, marinari ! Când navigăm pe vastele oceane , adâncurile care se ascund sub navele noastre sunt adesea necunoscute și misterioase. Abisurile, aceste zone întunecate și adânci, sunt pline de secrete pe care încă nu le-am descoperit pe deplin.

În acest articol, vom plonja în abisuri pentru a explora 15 lucruri pe care trebuie să le știți despre aceste adâncuri neexplorate. Așadar, ridicați steagul Jolly Roger și pregătiți-vă pentru o aventură subacvatică!

1. Definiția abisurilor

Ce sunt abisurile?

Abisurile sunt zonele cele mai adânci și cele mai întunecate ale oceanelor noastre, situate la adâncimi cuprinse între 2 000 și 6 000 de metri. Acestea sunt medii extreme, cu condiții de viață foarte diferite de cele pe care le cunoaștem la suprafață.

2. Presiunea extremă

Impactul presiunii asupra vieții în abisuri

În abisuri, presiunea este intensă. La o adâncime de 4 000 de metri, presiunea ajunge la 400 de atmosfere, adică de aproximativ 4 000 de ori presiunea la nivelul mării. În ciuda acestui fapt, viața găsește o modalitate de a prospera, cu creaturi adaptate pentru a rezista acestor condiții extreme.

3. Temperaturi scăzute

Temperatura în adâncuri

Temperaturile din abis variază între 2 și 4 grade Celsius . Poate că nu pare foarte rece, dar este suficient de scăzută pentru a face supraviețuirea dificilă pentru multe organisme. creaturi din abisuri au dezvoltat adaptări pentru a supraviețui în acest mediu glacial .

4. Întuneric total

Viața fără lumină

Întunericul domnește în abisuri. La adâncimi de peste 1 000 de metri, lumina soarelui nu pătrunde, făcând aceste adâncimi complet întunecate. Organismele care trăiesc acolo trebuie să se adapteze la viața fără lumină, folosind bioluminescența pentru a atrage prada și pentru a comunica.

5. Munții submarini

Relieful oceanului profund

Abisurile adăpostesc, de asemenea, munți submarini , numiți munți submarini. Unii dintre acești munți se ridică la peste 4 000 de metri deasupra fundului oceanului, formând insule submarine care sunt puncte fierbinți pentru viața marină.

6. Fose oceanice

Cele mai adânci zone

Fosele oceanice sunt cele mai adânci locuri din oceane, unde plăcile tectonice se întâlnesc și se scufundă în manta terestră. Groapa Marianelor este cea mai adâncă, cu o adâncime maximă de 11 034 metri.

7. Viața misterioasă a abisurilor

Creaturile uimitoare din adâncuri

Abisurile adăpostesc o diversitate incredibilă de creaturi, dintre care unele par desprinse dintr-un film science-fiction. Printre aceste creaturi se numără peștele-lanternă , calmarul gigant și meduză abisală. Multe dintre aceste organisme au dezvoltat adaptări unice pentru a supraviețui în mediul lor extrem.

8. Bioluminiscența

Iluminarea naturală a adâncurilor

Bioluminescența este o caracteristică comună printre organismele din adâncuri. Acest fenomen permite creaturilor să producă propria lumină prin reacții chimice interne. Bioluminescența este utilizată pentru a atrage pradă , a se camufla și a comunica.

9. Caminele hidrotermale

Oaze de viață în abisuri

Camine hidrotermale sunt structuri geologice care emit apă caldă bogată în minerale. Acestea creează oaze de viață în abisuri, unde organisme precum viermii tubicoli uriași, creveții orbi și bacteriile chimiosintetice prosperă folosind mineralele pentru a produce energie.

10. Deriva continentală

Cum influențează abisurile geologia

Abisurile joacă un rol important în deriva continentelor . Plăcile tectonice care compun scoarța terestră se deplasează constant, iar interacțiunile dintre aceste plăci la fundul oceanului influențează formarea munților și a fosei oceanice .

11. Explorarea abisurilor

Provocările explorării adâncurilor

Explorarea abisurilor este o provocare majoră din cauza condițiilor extreme și a dificultății de acces. Submarinele special concepute și vehiculele telecomandate sunt utilizate pentru a studia aceste adâncuri, dar multe lucruri rămân încă de descoperit.

12. Poluarea abisurilor

Deșeurile umane în adâncuri

Din păcate, activitățile umane au afectat și abisurile. Poluarea plastic , deșeurile chimice și plasele de pescuit pierdute au fost găsite chiar și în cele mai îndepărtate adâncuri, amenințând viața marină și ecosistemele fragile.

13. Resursele abisului

Bogățiile adâncurilor

Abisurile conțin numeroase resurse prețioase, precum noduli de mangan și sulfuri metalice. Exploatarea minieră în apele adânci este luată în considerare pentru extragerea acestor resurse, dar acest lucru ridică îngrijorări de natură ecologică cu privire la impactul asupra ecosistemelor marine.

14. Secretele abisurilor

Descoperiri științifice fascinante

Abisurile sunt o sursă de descoperiri științifice și medicale. Organismele din adâncuri produc molecule unice și mecanisme de adaptare care pot inspira noi medicamente , materiale inovatoare și tehnologii de vârf.

15. Protejarea abisurilor

Eforturile de conservare a ecosistemelor marine de adâncime

În fața amenințărilor reprezentate de poluare și exploatarea resurselor, protejarea abisurilor este esențială pentru conservarea biodiversității și a ecosistemelor fragile. Organizațiile internaționale și guvernele colaborează pentru a reglementa activitățile în apele adânci și pentru a crea zone marine protejate în abisuri.

Concluzie

Iată, marinarilor , o privire asupra a ceea ce se ascunde în adâncurile vastului nostru ocean. Abisurile sunt o lume misterioasă și fascinantă, care ne dezvăluie mereu noi secrete.

Ca marinari, avem responsabilitatea de a proteja aceste comori subacvatice și de a respecta viața care prosperă în întuneric. Așadar, țineți minte aceste 15 lucruri data viitoare când veți naviga pe cele șapte mări și amintiți-vă că frumusețea și misterul oceanului nu se găsesc doar la suprafață, ci și în adâncurile neexplorate.

Întrebări frecvente

Î: Care este adâncimea minimă pentru ca un mediu să fie considerat parte a abisului?

R: Abisul începe, în general, la o adâncime de aproximativ 2.000 de metri sub suprafața oceanului.

Î: Ce specii se găsesc în abis?

R: Abisurile adăpostesc o diversitate incredibilă de specii, multe dintre ele prezentând adaptări unice pentru a supraviețui în acest mediu extrem. Iată câteva exemple de specii care pot fi găsite în abisuri, inclusiv peștele blob:

Blobfish (Psychrolutes marcidus): Blobfish este un pește de fund puțin atrăgător, adesea considerat unul dintre cele mai urâte animale. Trăiește în apele adânci din largul Australiei Australia și Noua Zeelandă. Corpul său gelatinos și densitatea redusă îi permit să plutească deasupra fundului mării fără a consuma energie pentru a înota.
Peștele lanternă (Anglerfish): Acești pești carnivori sunt cunoscuți pentru aspectul ciudat și tehnica lor unică de vânătoare, care constă în utilizarea unei extensii bioluminiscente pentru a atrage prada către gura lor.
Calmar gigant (Architeuthis): Acești calmar giganți pot atinge lungimi de 13 metri sau mai mult și sunt printre cele mai mari nevertebrate cunoscute. Sunt cunoscuți pentru tentaculele lor puternice și ochii imenși.
Grenadier (Coryphaenoides): Acest pește de fund trăiește în adâncurile abisale și se hrănește în principal cu resturi organice care cad din partea superioară a coloanei de apă.
Vierme tubicol gigant (Riftia pachyptila): Acești viermi pot atinge până la 2,4 metri lungime și trăiesc în apropierea hornurilor hidrotermale. Se hrănesc cu bacterii chimiosintetice care transformă mineralele emise de hornuri în energie.
Creveți orbi (Rimicaris exoculata): Aceste creveți trăiesc, de asemenea, în apropierea fumarolelor hidrotermale și au bacterii simbiotice care îi ajută să se hrănească cu compușii chimici prezenți în apă.

Aceste specii reprezintă doar o mică parte din diversitatea organismelor care pot fi găsite în abisuri, iar multe alte specii rămân încă de descoperit.

Î: Cum pot animalele din abisuri să reziste la presiunea extremă?

R: Animalele din abisuri au dezvoltat diverse adaptări pentru a rezista la presiunea extremă. De exemplu, ele au adesea corpuri moi și flexibile, schelete reduse sau inexistente și cavități corporale umplute cu fluide incompresibile, ceea ce le ajută să reziste la presiune fără a se deforma sau rupe.

Î: Care este principala sursă de hrană pentru organismele care trăiesc în abisuri?

R: Majoritatea organismelor din abisuri depind de „ zăpada marină” , care este formată din materie organică provenită din straturile superioare ale oceanului. Aceasta include resturi de plante și animale moarte, excremente și alte particule care se scufundă lent spre fund. Anumite organisme, cum ar fi bacteriile chimiosintetice, își obțin energia din mineralele și compușii chimici prezenți în fumarolele hidrotermale.

Î: Câte specii se estimează că trăiesc în abisuri?

R: Este dificil să se dea un număr precis din cauza lipsei de date și a faptului că noi specii sunt descoperite în mod regulat. Cu toate acestea, se estimează că abisurile adăpostesc zeci de mii de specii, multe dintre ele încă necunoscute.

Î: Care este viteza de deplasare a plăcilor tectonice la fundul oceanului?

R: Plăcile tectonice se deplasează, în general, cu o viteză de câțiva centimetri pe an. Această viteză poate varia în funcție de forțele implicate, cum ar fi convecția mantalei, gravitația și frecarea dintre plăci.

Î: Care este proporția oceanelor care este încă neexplorată?

R: Se estimează că aproximativ 80% din fundul oceanelor rămâne neexplorat . Abisurile, în special, sunt foarte dificil de studiat din cauza condițiilor extreme și a adâncimii.

Î: Care este durata medie de viață a unui organism care trăiește în abisuri?

R: Durata de viață a organismelor din abisuri variază considerabil în funcție de specie. Unele animale, cum ar fi peștii abisali, pot trăi câteva decenii, în timp ce altele, cum ar fi meduzele abisale, au durate de viață mai scurte, de la câteva luni la câțiva ani.

Î: Care este proporția speciilor bioluminiscente printre organismele care trăiesc în abisuri?

R: Este dificil să se dea un procent exact, dar se estimează că peste 75% din speciile care trăiesc în abisuri sunt capabile de bioluminiscență. Bioluminescența este deosebit de frecventă în rândul peștilor.

Post Views: 26